Interiorul bisericii reformate din Bâra, edificiu construit în secolul 14, ascunde inscripții stranii în limba maghiară medievală gravate pe pereți. Acestea marchează evenimente istorice majore, constituind o cronică istorică sumară a secolului 16 din Regatul Ungariei. Câteva din inscripții: 1543 Saska jaras (invazie de lăcuste), 1551 Isabella kir…s… (călătorie reginei Izabela), 1552 Teomeosuar e… (căderea cetății Timișoara în mâinile otomanilor), 1554 deoghalal Erdelben (molimă de ciumă în Transilvania), 1562 Az székely feltámadás (revolta secuilor), 1564 Szigetuár e… (căderea cetății Szigetvár în mâinile otomanilor), 1571 masod…János hal… (moartea regelui Ungariei, principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya).

Una dintre cele mai remarcabile monumente arhitecturale religioase de pe Valea Nirajului. Construirea actualei clădiri poate fi datată după anul 1634. Începând din secolele 17-18 mănăstirea devine un centru cultural și spiritual de importanță majoră în viața secuimii de pe Valea Nirajului. Devenit starețul mănăstirii în 1666, călugărul franciscan Iohannes Caioni – Ioan Căianu este fondator al unei tipografii și al unei biblioteci numărând peste 4000 de volume, muzician, compozitor și traducător, constructor de orgă, co-autorul Codexului Caioni. Colecția sa de litanii, slujbe, antifonii și alte cântece bisericești cuprinde și câteva melodii laice din epocă.

Țara Morcovului este porecla câtorva sate – Gheorghe Doja, Ilieni, Leordeni, Tirimia, Nicolești – de pe partea inferioară a Văii Nirajului a căror locuitori se ocupă în mod tradițional – de secole – de legumicultură, în mod special cultivarea de legume rădăcinoase precum morcovul și pătrunjelul.

Gergely Lokodi, născut în anul 1896 la Câmpu Cetății, înființează un gater pe brațul mare al Nirajului. În timpul primului război mondial este pe frontul din Doberdo, Italia de Nord, unde vede pentru prima oară în viața lui o crescătorie de păstrăvi. Un vis se naște… Întors pe meleagurile natale fondează o afacere cu totul inovativă în regiune. Păstrăvii crescuți în iazurile care au fost terminate prin anul 1934 au reprezentat un succes imediat pe piață. Comenzile vin din București și Budapesta, iar păstrăvii sunt livrate în lăzi de lemn, puse pe gheață, pe calea ferată. După al doilea război mondial producția este reluată, însă naționalizarea forțată de către regimul comunist pune capăt acestui vis. Ferma piscicolă ajunge în proprietatea statului român, fostul proprietar fiind simplu angajat, căci nimeni altcineva nu cunoștea mai bine tainele creșterii păstrăvilor. După căderea comunismului afacerea a reînviat, sistemul de iazuri au fost completate cu o nouă unitate: Hanul Pescăresc. Degustați deliciosul păstrăv prăjit în mălai și servit cu mujdei!

Toamna, cu ocazia Paradei Baloanelor cerul de pe Valea Nirajului se umple cu baloane cu aer cald colorate. Botezulcontelui nu este altceva, decât ceremonia de inițiere pentru cei care zboară pentru prima oară. Candidatul este însemnat cu focul, care ridică balonul în aer, cu pământul, care îl așteaptă după fiecare zbor, actul fiind pecetluit cu băutura sacră a ”balonauților”, șampania, a căror bule se ridică în pahar asemenea unor mici baloane. De asemenea, candidații primesc un nume și rangul de conte.